Bine ati venit pe site-ul meu! You're Welcome As My Guest ! ! Nicolae Ceausescu  

În 1978, preşedintele Nicolae Ceauşescu a vizitat Marea Britanie şi s-a întâlnit şi cu Margaret Thatcher, care la acea vreme era liderul Opoziţiei. Thatcher a spus că „a fost impresionată de preşedintele Ceauşescu şi a rămas cu anumite impresii despre el ca liderl al României, o ţară dispusă să-şi dezvolte cooperarea cu alte ţări”.

 Margaret Thatcher Elena Ceausescu

 Imelda Marcos, Nicolae Ceausescu, presedintele filipinez Ferdinand Marcos, Elena Ceausescu. 1975 

Elena si Nicolae Ceausescu Snagov 

Imparateasa iranului Farrah Pahlavi impreuna cu Elena Ceausescu Iran 1975 

Elena Ceausescu impreuna cu Rosalynn Carter 

Elena Ceauşescu descrisa de Violeta Nastasescu

 Confesiunile Violetei Năstăsescu, interpreta de limbă engleză a To­va­ră­şei şi primul ei sfetnic în regulile de ţinută şi protocol La 92 de ani de la naştere şi peste alţi 21 scurşi după trecerea spre cele veşnice, despre Elena Ceauşescu toate par a se fi spus, rămânând, în acelaşi timp, necunoscute. Şi naş­terea-i, şi moartea au născut în jurul lor legende, dovedite în timp banale născociri. După Revoluţie s-a pus în circuit versiunea – neadevărată – că de fapt se născuse în 1916, şi nu în 1919, şi că era aşadar cu doi ani mai în vârstă decât ilustrul soţ.

O noutate reprezintă astfel volumul memorialistic "Elena Ceauşescu. Confesiuni fără frontiere" al Violetei Năstăsescu, mai multe decenii interpreta de limbă engleză a Elenei Ceauşescu, tipărit la finalul anului trecut de Editura Niculescu. Fără să-i răstoarne cu 180 de grade portretul, memorialista îi adaugă mai multe şi fireşti nuanţe. Până la urmă, Elena Ceauşescu a fost şi ea un om, a spus doamna Năstăsescu prilejuită de apariţia pe piaţă a volumului amintit, cu bune şi cu rele. Unele impresii lăsate contemporanilor au fără doar şi poate o bază reală, altele sunt doar exagerări. 

Sotii Ceausescu plimbati cu Caleaşca prin Williamsburg, statul Virginia  Violeta Năstăsescu a tradus pentru Elena Ceauşescu aproape două de­cenii, în zeci de vizite efectuate de cu­plul prezidenţial român în străi­nă­tate. Profesor de Limba engleză la Academia de Studii Economice din Bucureşti în tot acest timp, soţie de diplomat bună cunoscătoare a re­gu­lilor de protocol, se poate spune că interpreta de limbă engleză a jucat pe lângă Elena Ceauşescu rolul unei doamne de companie.

I-a fost sfă­tuitoare, confidentă, a făcut servicii de natură personală, asupra căreia prima doamnă voia să păstreze discreţia. Violeta Năstăsescu a cunoscut-o bine pe Elena Ceauşescu, atât de bine cât poate fi "pătruns" un om obişnuit să poarte zilnic "masca pute­rii". Pentru mama lor, Valentin, Zoia şi Nicu reprezentau centrul universului, subiect de zilnice meditaţii şi principalul punct pe agenda discuţiilor particulare. Deşi pare greu de crezut, în viaţa privată, spune memorialista, Elena Ceauşescu era o persoană rezonabilă.

Elena Ceausescu impreuna cu Rosalynn Carter De obicei suspicioasă în privinţa colaboratorilor, încrederea soţiei preşe­dintelui în interpreta de engleză s-a do­vedit de o sur­prin­ză­toa­re longevitate. "Ea, spre deosebire de el, lă­sa mâ­nă liberă în traducere, spune Violeta Năstăsescu din de­­ta­­lii­le co­­laborării cu Elena Cea­u­şes­cu. De pil­­dă, l-am auzit odată pe el in­ter­­ve­nind atunci când se traducea, co­­­­rec­tând «nu am spus asta». Pe la fran­­­­ce­ză, mai înţelegea.

Translatorul se apă­­­ra – «am spus, dar la sfârşit», iar el replica «da, dar eu am spus la în­­­ce­­put», pentru că nu avea noţiunea to­­­pi­­­cii care se poate schimba într-o altă lim­­­bă. Ea niciodată nu m-a controlat." În privinţa sfaturilor, Elena Ceau­şescu s-a arătat mereu foarte receptivă, îşi aminteşte Violeta Năstăsescu. "Accepta sugestii, întreba, se informa, totul întreba, nu făcea un pas fără să întrebe. Şi «prindea imediat».

Cel puţin cu mine aşa proceda. Întreba care este protocolul, ce trebuie să îmbrace, ce trebuie să facă, dacă e prea mult, dacă e prea puţin, se interesa de doamnele cu care urma să se în­tâlnească, le ştia biografia. La întâl­niri, le studia atent, să vadă cum se comportă, cum sunt îmbrăcate. De pildă, când a venit la Bucureşti Reza Pahlavi, şahul Iranului, împreu­nă cu soţia, ea s-a uitat să vadă ce face Farah. Farah nu era o aristocra­tă, dar era o femeie educată şi extrem de ra­fina­tă, de stilată. Şi ea, devenită îm­pă­ră­teasă, era ca de acolo. Am mai vă­zut unele care s-au încadrat, nu toate, chiar dintre occidentale.

Farah avea o doamnă de companie care era soţia ministrului de Externe de atunci. Din punct de vedere ierarhic, soţia era pe un plan mai sus ca mi­nistrul, pentru că era doamna de companie a împărătesei. Ea s-a uitat să vadă ce face doamna de companie şi ce face Farah. Farah fuma, când şi-a scos ţigara, doamna de companie, cu multă graţie, i-a oferit să aprindă." Receptivitatea la nou se manifesta şi în zone prohibite publicului larg, re­me­morează interlocutoarea. "Fără să abuzeze, era chiar extrem de cumpătată, de curiozitate încerca din când în când câte o băutură.

Ea ştia că doamnele beau gin tonic. Cred că eram într-o vizită în Irlanda şi fiecare şi-a luat ce a vrut. Eu am luat un sherry, ea şi-a luat ginul ei, dar m-a întrebat: «Ce bei tu acolo?». Din clipa aia a băut şi ea sherry. Ea era o femeie care îşi controla foarte mult şi ce mânca, şi ce bea. Lua puţin şi spunea «mie îmi ajunge». A avut şi ea pro­bleme de sănătate, cu ficatul." Relaţia foarte strânsă dintre soţii Ceauşescu este confimată şi de Violeta Năstăsescu. "Ceea ce se spune că ea îl influenţa este adevărat. Ea a par­ticipat în mod activ alături de el la luarea deciziilor. Decizia era a lui, dar până atunci ea era acolo. El o consulta permanent. Am fost odată martoră la o asemenea împrejurare, când ea m-a invitat într-o problema personală la Institut, în timp ce discutam noi două într-un cabinet, a sunat el şi i-a cerut părerea într-o problemă de stat, şi ea i-a dat-o." Discuţii particulare au mai purtat şi în alte ocazii, şi-a amintit interpreta de engleză a Elenei Ceauşescu.

Una dintre principalele ei griji erau copiii. "Era foarte ambiţioasă cu co­piii, copiii o preocupau, viaţa lor, cariera, avea ambiţii mari pentru ei. Cu studiile, cu doctoratele, mereu spunea că pot mai mult, «ei pot mai mult, pot, pot», era foarte ambiţioasă. Îmi spunea «Violeta, mie mereu mi-a plăcut să îi văd curaţi, cu lecţiile făcute şi cu capul sus», aşa le spunea, să stea cu capul sus, că altfel nu te respectă nimeni. Îmi spunea că ea ştie să facă de toate: să împletească, să coasă, să facă mâncare. «Curăţenie aşa cum îmi fac eu nu îmi face nimeni, eu prin toate-am trecut, nimic nu mi-a venit de-a gata. Cât am avut copiii mici, noaptea făceam cu rândul cu to­va­răşul, până au crescut nu am fost la un restaurant». Valentin era un ti­mid şi ea spunea că a greşit, că i-a în­vă­ţat să fie aşa de timizi şi rezervaţi.

Mi-a povestit într-o împrejurare cum i-a spus Zoia, care era studentă în pri­mul an de facultate, că stătea pe hol cu nişte colegi, a trecut un profesor care i-a spus «săru-mana», iar Zoia a răspuns «mulţumesc». Că nu ştia ce se răspunde în asemenea si­tuaţie." Elena Ceausescu impreuna cu actrita Shirley Temple A rămas celebră vizita cuplului prezidenţial român la Londra în 1978. Mai puţin cunoscut este faptul că Elena cunoştea bine oraşul. "Ea cunoştea Londra, explică Violeta Năstăsescu, Valentin, fiul cel mare, şi-a făcut studiile acolo şi venea nu foarte des, dar destul de des, să vadă ce face. Era plimbată prin lo­cu­rile de interes din Londra – muzee, catedrale, parcuri.

Venea în vizite particulare, fără Ceauşescu, se caza la ambasadă, venea să vadă ce face băiatul, să vadă ce învaţă. Noi eram la ambasadă pe vremea studenţiei lui Valentin, soţul meu era diplomat în Marea Britanie. Cred că a fost o ma­mă excelentă. Dacă şi cât îi controla, nu aş putea să spun. Ca orice mamă, probabil că nici un băiat nu e destul de bun pentru fată şi nici o fată pentru un băiat. Cu prima soţie a lui Va­lentin nu se plăcea, dar era reciproc, din ce m-a lăsat să înţeleg, nici nora ei nu se străduia foarte mult să-i in­tre în graţii, să se apropie de ea. Îmi mai amintesc un episod, se uita dezaprobator spre o doamnă, se vedea că nu o place, şi m-a întrebat la un mo­ment dat: «Cine e tovarăşa?». «E soţia tovarăşului...» şi am spus a cui soţie era. Ea s-a uitat şi a spus: «Ei, uită-te şi tu ce poate să-ţi facă un copil». Probabil că se gândea la copiii ei." Elena Ceauşescu a fost un personaj mai complex decât a fost pre­zentat după Revoluţie, este de părere Violeta Năstăsescu. "Ea era o femeiea fără educaţie, dar nu era o femeie proastă, şi asta trebuie să se ştie. O femeia proastă nu realiza ce a realizat ea, inclusiv cu latura male­fică. Era o inteligenţă nativă, dar necultivată.

A căutat să se impună ca şi cum ar fi făcut parte din lumea aceea, ca şi cum ar fi fost de acolo. Îi reuşea prin ţările africane, dar în Anglia, bunăoară, n-a putut. Sunt lucrurile care vin cu edu­caţia, sunt nişte etape peste care nu poţi sări, oricât te-ai strădui. Cred că era ambiţioasă, ceea ce nu e un defect. Cred că în mod natural, dacă ea primea de mică o altă educaţie, dacă ar fi trăit în alt mediu, ar fi realizat treptat, firesc, ceea ce a ajuns să aibă până la urmă. Nerealizându-le de această manieră, a încercat să sară peste etape şi să se impună ca atare. Vorbind cu ea, în discuţii private, era cea mai rezona­bilă femeie. Avea şi ea problemele ei de sănătate, de fa­mi­lie, pe care le gestiona cu mult, mult echilibru. Trăgea nişte concluzii absolut normale şi mă întrebam de ce nu le aplică şi în acti­vi­tatea ei publică. Că au fost minţiţi, asta aşa este.

În cele mai mici fleacuri, nu i se spunea, ca să fie linişte. Şi cred că ea a fost lăsată să creadă, cu lipsa ei de educaţie, că este ceea ce nu era." Ştirea despre cutremur i-a bulversat pe cei doi Ceauşeşti Ceausestii la Disneyland Aflată adeseori în preajma cuplului prezidenţial, Violeta Năstăsescu a avut ocazia să îi observe pe cei doi şi în momente mai puţin fericite. În martie 1977 se afla cu ei în Nigeria, când la recepţia de rămas-bun a so­sit din ţară ştirea că un cutremur devastator a lovit România.

A fost unul dintre puţinele momente, pe larg descris în volum, când soţii Ceauşescu şi-au pierdut cumpătul şi s-au abandonat spaimei. "Am văzut un ofiţer apropiindu-se în mare gra­bă de preşedintele Ceauşescu, scrie memorialista, cu o bucată de hârtie în mână, întrerupând în mod ireve­renţios conversaţia acestuia cu omo­logul lui nigerian, pentru a-i înmâna hârtia respectivă. Mi s-a părut straniu că notiţa nu putea să mai aştepte puţin şi că ofiţerul îşi luase riscul de a-l deranja pe preşe­dinte chiar în toiul unui dineu oficial. Nicolae Ceauşescu a citit nota în linişte, a privit la soţia lui şi, fără să scoată un cuvânt, i-a dat foaia de hârtie care conţinea un text bătut la maşină.

În timp ce o citea, faţa i-a devenit dintr-o dată pământie, iar mâna a început să-i tremure îna­poind nota ofiţerului. Apoi se în­toar­se spre mine şi îmi spuse cu vo­cea răguşită de emoţie: «Violeta, chiar acum a avut loc acasă un cu­tremur mare. Este mai rău ca în 1940!» (...). Preşedintele Ceauşescu s-a ridicat apoi de la masă şi, urmat de soţie, s-a îndreptat spre o cameră alăturată. M-am luat după ei, cu Şte­fan Andrei pe urmele mele. (...) În camera alăturată, în care ne aduna­se­răm cu toţii, s-a instalat panica. Singurele cuvinte pe care le-am au­zit de la preşedintele Ceauşescu au fost: «Trebuie să plecăm imediat!», după care l-am văzut mergând prin cameră într-o agitaţie extremă. (...) Elena Ceauşescu arăta ca o persoa­nă lovită de paralizie, scrie memo­rialista, total lipsită de vigoare. Ui­tând de orice convenţii, de rangul şi poziţia pe care le avea, a cerut să mear­gă la toaletă.

Când a revenit s-a uitat în jur după mine, a luat un scaun şi l-a aşezat lângă al meu. Simţea nevoia să vorbească cu cineva, bănuiesc, pentru că, frângân­du-şi mâinile neîncetat, şi-a deschis su­fletul: «Vai de mine, ce-o fi făcând Zoe a mea, e atât de sensibilă, se spe­rie de toate alea! Şi cele două bă­trâne, mama şi soacră-mea, sunt atât de fragile şi neajutorate. Închi­puie-ţi că toţi bucureştenii sunt pe străzi. Nu mai îndrăznesc să stea în casă de frică să nu se repete cutre­mu­rul!» (...). În mod surprinzător, cel care, în acel moment de confuzie, a preluat iniţiativa a fost Nicu Ceau­şescu. El a fost cel care i-a convocat pe toţi membrii echipajului şi le-a dat instrucţiuni să plece la aeroport să pregătească avionul în vederea plecării imediate. Tot el a fost cel ca­re, după ce a dat instrucţiuni echi­pa­jului, s-a întors în încăpere şi a spus tare şi apăsat: «Toată lumea să plece în camere şi să-şi facă bagajele. Plecăm acum!». Atunci a înce­put degringolada. Toţi au început să fugă ca de frica morţii în diferite direcţii ale complexului, sub privirile uimite ale gărzilor nigeriene."

Ce s-a ales de valoroasele bijuterii ale Elenei Ceauşescu?

Sotii Ceausescu la Disneyland În numeroasele vizite în care a în­so­ţit-o pe Elena Ceauşescu, Violeta Năs­tăsescu a avut ocazia să cu­noas­că garderoba, dar şi bijuteriile To­va­răşei. Care nu erau puţine şi nici lipsite de valoare. Unele piese îi fuse­seră oferite în dar cu ocazia vizitelor în străinătate. De pildă, în Filipine, de la Imelda Marcos a primit un va­loros colier de perle. Altele au fost cum­părate chiar de Elena Ceau­şes­cu din capitalele prin care a trecut. Prin­tre alte sarcini, Violetei Năs­tă­ses­cu îi revenea şi misiunea să se­lec­teze de pe piaţa locală felurite obiec­te cu specific, spre a fi prezentate primei doamne a României spre cumpărare. Vân­ză­torii se pre­zentau apoi la reşedinţă cu măr­fu­rile, mu­sa­fira le examina şi, dacă îi plăcea ceva, începea târ­gu­iala. Din Coasta de Fildeş, bună­oară, a achi­ziţionat câteva bijuterii, dintre care o frumoasă şi totodată costisitoare bră­ţară de fildeş montată în aur.

Ce s-a ales de bijuteriile Elenei Ceau­şescu, pe care interlocutoarea noastră a avut ocazia să le vadă în rep­e­ta­te rânduri, nu se ştie. "Avea, de pildă, un foarte frumos set – colier şi cercei, de perle veritabile, nu de cultură, cu diamante. Erau nişte piese vechi, de colecţie, se vedea că nu sunt bijuterii moderne. Avea şi pie­se deo­se­bite, monturi vechi, dar avea şi mo­derne. Cu ce a mai primit, ce a mai cumpărat ajunsese la va­lori conside­ra­bile. Ce s-a făcut cu ele, şi eu aş fi cu­rioasă să aflu. Auzeam că s-ar afla la Banca Naţională. Mă­car de-ar fi acolo. Dacă le-aş vedea, mi-aş putea da seama dacă sunt chiar acelea şi dacă lipseşte ceva de valoare."

 Biografie Elena Ceausescu

Dosarul de cadre Eena Ceauşescu

“Autobiografie 5.XII.1949 Elena Ceauşescu (Petrescu) mam născut în com. Petreşti, jud. Dâmboviţa. În anul 1919 la 7 ianuarie. Părinţii se numesc Nae şi Alexandrina ocupaţia agricultori, avere 4 hectare de pământ şi casă de locuit, în tre anii 1926 – 1930 am făcut şcoala primară în com. unde mam născut. În anul 1936 am venit la Bucureşti, am intrat ca ucenică la fabrica Lantex. În urma unei acţiuni am fost concediată. Dintre cei care mă cunoaşte este Adela Petrescu. Am lucrat la fabrica Texca până 1937. Am intrat la fabrica Minerva. Din 1936 am participat la şedinţele Sindicatelor Unite din şerban Vodă. Mă cunoaşte Rada. În 1937 am început să lucrez pentru apărare până în 1939. Prima legătură a fost Oltar (fratele lui Ion care lucrează la CC) dintre cei care se pot lua referinţe este Lenuţa Georgescu, Ursuleasca. În 1939, când sa format comisia pentru tineret, am luat parte şi am început să lucrez pentru UTC. În 1939 am fost făcută m.p. mi sa comunicat de Ioniţă (metalurgistu) în preună cu Sara David care lucra în aceiaşi fab. cu mine. Mă cunoaşte ca m.p. şi Licu Geamu care lucra pe linie de tineret în acelaşi sector cu mine, urma să fim în aceiaşi celulă. În toamna lui 1939 a fost grevă la fabrica Minerva, am luat parte în comitetul de conducere al grevei, dintre muncitoarele de acolo mă cunoaşte (ilizibil) Elena, Jana Popescu. Am rămas fără lucru până în toamna lui 1940. Am intrat la fabrica Jachard. Din 1939 până în 1941 am lucrat în comitetul local pe linie de UTC ca secretară a Sectorului III Albastru. Mă cunoaşte Demeter, Nechifor Ctin, (ilizibil) Pop, Matei Socor. În 1941 am primit un avertisment din cauză că am fost în tro casă conspirativă şi am fost (ilizibil) până legătură de către Rec ştefan care sa dovedit că a fost agent de Siguranţă încă din 1940. Din septembrie am fost arestată singură. Am fost dată de Mitran care devenise procurator, nu am recunoscut nimic şi nu am dat pe nimeni. Din lipsă de dovezi am fost eliberată. Din noiembrie 1941-942 am avut legătură cu Zugravu care avea o atitudine provocatoare. Am cerut legătură superioară, ca să arăt atitudinea lui. A rupt cu mine, rămânând fără legătură pe linie de UTC. În 1943 prin iulie am luat legătură pe linie de apărare cu Revi Elena, Olga Vaşş până la 23 August am pus colete pentru Târgu Jiu. După 23 august am lucrat la sectorul III Alb(astru), pe linie de UTC ca secretară de sector până la crearea TP. Mă cunoaşte din muncă Neagu Andrei, (ilizibil) Ladislau. (ilizibil) mai lucrat la TP la pionieri. La urmă la cadre, cu Tincuţa, Marto, la Educaţie politică cu Moisescu, (ilizibil), Lidia. În primăvara lui 1947 am lucrat la UFDR sect. I Galben cu munca culturară până în August 1947. Am plecat în concediu de boală. În acest timp am şi născut, de două ori, iar de şi am avut greutăţi, totuşi am fost şi neglijentă că mam lăsat copleşită fără să fiu mai energică. Nu am depus eforturi nici să citesc, nici să merg să muncesc. Elena Ceauşescu” 5.I.1950

Completare la autobiografie

“În 1941 am fost arestată am fost ridicată din fabrică. lucram la Jackard ereau doi agenţi şi un comisar, unul din agenţi se chema Preda. Mau dus acasă pentru percheziţie nu au găsit nimic. La prefectură am fost anchetată de un comisar Vasiliu. Am fost în trebată de Mitran dacă îl cunosc dacă am lucrat cu el. Am spus că nu. La urmă ma în trebat de Stere, Ariton, Iliescu dacă îi cunosc şi ce legături am cu Stere. Am spus nu cunosc pe nimeni şi nici un fel de legătură. Miau dus la confruntare pe nevasta lui Mitran care lucra cu agenţii. Aceput să spună tot ce ştia că a venit la mine acasă că mia făcut legătura cu Stere. Am spus nu cunosc pe femeia asta. Nu a fost nici odată la mine acasă. Nu cunosc pe nimeni nu ştiu nimic. Asta am repetat tot timpu nu am dat nici o declaraţie scrisă. În perioada aceia nu aveam legături cu partidu. Referitor la plecarea mea acasă în 1944 sau 1943. (ilizibil) a stabilit cu mine în tâlnire ştia că merg acasă şi urma să mă în torc la ziua stabilită şi eu am întârziat peste timpu fixat. Elena Ceauşescu”

Referinţe despre Elena Ceauşescu

Subsemnatul Ioniţă Ion născut în Bucureşti în anul 1899 luna ianuarie ziua 18, membru de partid din anul 1949 cu carnet Nr. 600 911. Am cunoscut pe tov. Lenuţa Ceauşescu înainte de anul 1939 la diferite acţiuni demonstraţii, dar mai bine o cunosc din sectorul albastru unde eu eram secretar şi aveam legătură organizatorică fiind dat că tov. era secretara UTC din sector albastru şi lucra la fabrica Minerva. şi aveam legătură permanentă cu dânsa şi că lua parte la şedinţele sectorul de partid şi eu la şedinţele UTC pe sectorul albastru pentru a cordona munca UTC-ului în vederea acţiunilor ce se desfăşurau în întreprinderile Minerva şi Jackard. Eu nu îmi reamintesc cine mi-a comunicat că tov. este membră de partid însă tov. era considerată de tov. din comitet de sector că este membră de partid. De altfel tov. Lenuţa nu putea participa la şedinţele comitetul(ui) de partid a sectorului dacă nu era membră de partid. De altfel se achita de sarcini atât de cele trasate de partid şi de UTC în munca de la întreprinderile din sector Albastru. Ioniţă Ion, data 21.X.1960 Referinţă

Cunosc pe tovarăşa Ceauşescu Lenuţa din anul 1939-1940, când era în conducerea unui sector (nu-mi amintesc care, mi se pare albastru) al UTC din Bucureşti. Aşa cum amintesc, dânsa era o fată tânără, dar bună, numai în conspiraţie (a) avut multe abateri serioase, pt. Care dânsa a suferit critica şi ceva pedepse de partid (nu mai îmi amintesc ce). Ea era logodită cu tov. Ceauşescu care atunci era în închisoare. Deşi organizaţia i-a interzis ei să mai aibă cu tov. Ceauşescu legătură, pt. că periclita organizaţia, ea continua această legătură. tov. Ceausescu a ieşit din încisoare inchisoare cu gardian şi întâlnea pe dânsa în anumite locuri. O dată când s-a întâlnit cu tov. Ceauşescu, cu gardianul cu el Lenuţa Ceauşescu s-a dus într-o casă ilegală al CC al UTC fără ştirea ns. (noastră, n.n.) periclitând tovii ilegal din CC UTC. Pt. acest lucru dânsa a fost scoasă din munca de conducere. Privind astăzi atitudinea şi lipsurile ei cred că a fost din cauza că era o fată f. Tânără răsfăţată de tov. Ceauşescu şi Petrescu, fratele ei, şi că nu avea pregătire necesară să înţeleagă ce este disciplina de partid şi că în (ilizibil) organizaţia şi pe urmă logodnicul şi fratele şi în această direcţie ea nu a fost ajutată nici de tov. Ceauşescu, nici Petrescu. Ei încurajau de fapt pe tova Lenuţa să reziste în greşeala ei. Nu amintesc precis când pe ce timp dânsa a avut şi o întrerupere în activitate.

Elena Răceanu, Buc., 19 oct. 1950

Referinţă Tov. Elena Ceauşescu O cunosc pe tov. Din toamna anului 1944 de la Comitetul Judeţean al UTC-ului. Tov. A funcţionat în tot timpul ca secretară a sectorului III Albastru, iar eu la început responsabil financiar administrativ şi apoi secretar al sectorului II Negru. Tov. A lucrat acolo până în aprilie – cred – 1945, când a plecat la altă muncă. În acest timp mi-am format următoarea părere despre ea. Era o tovarăşă cinstită, ataşată partidului, cu o putere de muncă destul de mare, energică, destul de bună agitatoare. Având un nivel politic scăzut şi neavând calităţi organizatorice suficient, după părerea mea, nu a putut face faţă muncii de conducere, unui sector atât de mare cu foarte multe fabrici. Fiind destul de încrezută şi orgolioasă primea cu multă greutate critica tov. Din comitetul judeţean şi şi mai puţin a tov. Din comitetul de sector şi prin aceasta ajutorul pe care aceştia puteau să i-l dea. Maicu, m. de partid din 1944 Chestionar de verificare 4.XII.1949 A se scrie citeţ. Judeţul Ilfov. Sectorul (plasa) I Galben. Întreprinderea sau instituţia VII. Organiz. de bază: -.

Chestionar Înregistrat la Nr. 532290

Numele (de familie) Ceauşescu. Pronumele Elena (În cazul când numele a fost schimbat, se va indica şi numele vechi) Petrescu. Locul naşterii: comuna Petreşti. Judeţul Dâmboviţa. Ţara România. Data naşterii: ziua 7 luna ianuarie anul 1919.

Originea socială:

Părinţi: Numele tatălui Nae al mamei Alexandrina Din ce organizaţie sau partid au făcut parte? Simpatizanţi PCR Din ce organizaţie sau partid fac parte actualmente: FP a) Profesia părinţilor înainte de 23 August 1944: agricultori b) Averea părinţilor înainte de 23 August 1944: 8 pogoane şi casă c) profesia părinţilor în prezent: decedat tata mama casnică d) averea părinţilor în prezent: casa Naţionalitatea rom. (română) Originea (român, ungur, evreu, etc.) Rom. Studii 4 cl. şcoala primară IV cl. primare. Localitatea Petreşti. Data 1926 1930 şcoala secundară sau alte şcoli: nu. Localitatea: nu. Data: nu. Universitatea: nu. Localitatea: nu. Data: nu. Ce limbi cunoaşte? Nu. Localitatea unde a făcut ucenicia? Bucureşti. La cine? Fabrica Lantex. În ce ani? 1936. Profesia de bază: reparatoare. Funcţia actuală: casnică. Din ce an este în producţie: 1936.

Întreprinderile sau instituţiile la care a lucrat:

Lantex, Bucureşti, ucenică, ianuarie 1936 _ mai 1936. Texca, Bucureşti, ucenică, august 1936 – februarie 1937. Minerva, Bucureşti, lucrătoare, februaie 1937 – noiembrie 1939. Jackard, Bucureşti, lucrătoare, august 1941 – 1943. Bros, Bucureşti, lucrătoare, 1943 – 1944. UTC, Bucureşti, secretar sector, august 1944 – 1945. UTM, Piteşti, instructor, 1945 – 1945. Cadre, Bucureşti PCR judeţean, secţie anchete, 1945 – 1946. Educaţia Politică, Bucureşti PCR judeţean, secţie şcoli, 1946 – ianuarie 1947. UFDR I Galben, Bucureşti sector, resp. Educaţie, 1947 – august 1947. Fără serviciu, Bucureşti, casnică, 1947. Fără lucru, Bucureşti, 1939-1941. La ce întreprindere lucrează în prezent, din ce an şi în ce calitate? Nu. A fost evidenţiat în producţie? Nu. Pentru ce fapte? Nu. Unde? Nu. În ce an? nu. De către cine? Nu. A primit decoraţii sau premii? Nu. Pentru ce fapte? Nu. În ce an? nu. Unde? Nu. De la cine? Nu. Ce avere are? Nu. Cât pământ are? Nu. Câte vite are? Nu. Ce fel de unelte agricole posedă? Nu. Cu cine îşi munceşte pământul? Nu. Are atelier propriu? Nu. Ce unelte sau maşini posedă? Nu. Cu câţi lucrători sau ucenici lucrează? Nu. Căsătorit? Da. Numele soţului sau al soţiei: Niculae Ceauşescu. Ocupaţia? Funcţ. Din ce organizaţie sau partid a făcut parte? PCR. Din ce organizaţie sau partid face parte actualmente? PMR.

Copii: Pronumele:

Valentin. Ocupaţia nu. Vârsta 1 şi 9 luni. Din ce organizaţii au făcut parte nu. Pronumele: Zoia. Ocupaţia nu. Vârsta 9 luni. Din ce organizaţii au făcut parte nu.

Fraţii:

Numele fraţilor sau surorilor: Gheorghe Petrescu. Ocupaţie: funcţ. Din ce organizaţie sau partid au făcut parte: PCR. Din ce organizaţie sau partid fac parte în prezent: PMR.

Rude apropiate Numele şi pronumele:

Andruţa Ceauşescu. Ocupaţia: agricultor. Averea -. Din ce organizaţie sau partid au făcut parte: -. Din ce organizaţie sau partid fac parte în prezent: PMR. Ce fel de relaţii are cu dânşii: socri. Numele şi pronumele: Marin Ceauşescu. Ocupaţia: funcţ. Averea nu. Din ce organizaţie sau partid au făcut parte: PCR. Din ce organizaţie sau partid fac parte în prezent: PMR. Ce fel de relaţii are cu dânşii: frate. În ce an şi la ce unitate a făcut stagiul militar: nu. Cu ce grad s-a eliberat? Nu. Situaţia în timpul războiului a) Pe frontul sovietic: a fost pe frontul antisovietic? Nu. Unde? Nu. În cadrul cărei unităţi? Nu. Ce grad a avut? Nu. Ce decoraţii a primit? Nu. Pentru ce fapte? Nu. A fost prizonier în URSS? Nu. În ce ani? Nu. În ce lagăre? Nu. A făcut parte din mişcarea antifascistă din lagăr? Nu. Cât timp a fost prizonier a urmat vreo şcoală? Nu. b) pe frontul antihitlerist (Vest)? A fost pe frontul antihitlerist? Nu. Unde? Nu. În cadrul cărei unităţi? Nu. Ce grad a avut? Nu. Ce decoraţii a primit? Nu. Pentru ce fapte? Nu. A căzut prizonier pe frontul de Vest? Nu. În ce loc? Nu. În ce împrejurare? Nu. În ce lagăr a fost internat? Nu. Unde? Nu. În ce ani? Nu. Ce activitate a avut în prizonierat? Nu. Cine l-a eliberat? Nu. A fost mobilizat pe loc? Nu. Unde? Nu. În ce ani? Nu. A fost în Basarabia, Bucovina de Nord sau alte teritorii sovietice? Nu. Când? Nu. Unde? Nu. Cu ce s-a ocupat? Nu. Cine-l cunoaşte din perioada războiului? Revi Elena. Cum s-a manifestat în timpul dictaturii antonesciene şi a războiului antisovietic? Mergeam la lagăr să duc alimente. Cine poate da relaţii? Revi Elena, Vaşş Olga, Stanciu (ilizibil). A făcut parte din PCR? Da. PSD? Nu. Din ce an? 1939. Localitatea unde a fost încadrat? Bucureşti. Ce funcţii a ocupat în partid? Secretară a Sec. III Albastru UTC la cadre la Educaţia UDFR. A fost în dezacord cu linia partidului. Nu. În ce an? nu. Din ce motive? Nu. A avut întreruperi în activitatea de partid? Da. Ce sancţiuni de partid a avut şi pentru care fapte? Mi s-a dat un avertisment pentru că am călcat regula conspiraţiei. Am mers la închisoare fără să am voie şi am intrat într-o casă consiprativă. A fost arestat? Da. În ce ani? 1941. Unde? Bucureşti. Pentru care motive? Am fost dată de Mitran care devenise provocator. Împreună cu cine a fost arestat? Singură. Cum s-a purtat şi ce a declarat la siguranţă? Nu am recunoscut nimic. Nici cine este Mitran. Am fost confrubtată cu nevasta lui care era şi ea în legătură cu … care a venit să spună că mă cunoaşte. Eu nu ma recunoscut. A fost judecat? Nu. De care instanţă? Nu. În ce ani? Nu. Unde? Nu. Cum s-a purtat la proces? Nu. Ce condamnări a suferit? Nu. În ce închisori sau lagăre a fost şi cum s-a purtat? Nu. A făcut parte din organizaţii de tineret? (UTC, UTS, TP, UTM)? UTC, UTP, UTM. De când şi pănă când? 1939. A făcut parte din mişcarea sindicală? Da. Din ce sindicat? Textilă. În ce ani? 1936. Unde? Bucureşti. La ce acţiuni muncitoreşti a participat (greve, demonstraţii, etc.) Lantex 1936. Minerva 1939 grevă, 1939 1 mai demonstraţie. În ce organizaţii de masă a fost? Apărare. În ce ani? 1937. Unde? Buc(ureşti). A fost membru sau simpatizant a altor partide sau organizaţii? Nu. Care anume? Nu. În ce ani? Nu. Ce funcţii a avut? Nu. Unde? Nu. A fost sipatizant al vreunei organizaţii fasciste (legionare, szalasiste, cuziste, etc.)? nu. Care anume? Nu. Unde? Nu. A fost membru al vreunei organizaţii fasciste (legionare, szalasiste, cuziste, etc.)? Nu. În care anume? Nu. Unde? Nu. În ce ani? Nu. Ce funcţii a avut? Nu. La ce acţiuni a participat? Nu. A fost arestat sau judecat şi condamnat pentru activitate fascistă? Nu. Motivele pentru care a ieşti din partidul sau organizaţia din care a făcut parte. Nu. A suferit vreo condamnare de drept comun? Nu. În ce ani? Nu. Motivele. Nu. A fost în străinătate? Nu. De când până când? Nu. Unde? Nu. În ce scop? Nu. Din ce partide sau organizaţii a făcut parte în străinătate? Nu. Motivele revenirii în ţară? Nu. Are rude în străinătate? Nu. Unde? Nu. În ce an a plecat? Nu. Cu ce se ocupă? Nu. Ce politică fac? Nu. Ce relaţii are cu dânşii? Nu. Ce l-a îndemnat să intre în partid? Pentru că e singurul partid al celor ce muncesc.

Numele celor care l-au recomandat la intrarea în partid: Numele şi pronumele: Ioniţă (Metalurgistu). Întreprinderea unde lucrează: -. Din ce an îl cunosc cei care l-au recomandat: 1939. Ce şcoli de partid a urmat? Prima Universitate de partid dar nu am terminat-o. Participă regulat la şedinţele de partid? Nu activez de la august. Plăteşte regulat cotizaţia? Până în prezent. La fel şi cotizaţii . Mai are de făcut alte precizări? -. Domiciuliul actual: strada Herăstrău, nr. 27, comuna Bucureşti, judeţul Ilfov. Data 4 decembrie 1949. Semnătura Elena Ceauşescu.

Observaţiunile Comisiei de Verificare:

asupra tov. Ceauşescu Elena, născută în com. Petreşti – Dâmboviţa, provine dintr-o familie de ţărani mijlocaşi, are 4 clase primare şi este de profesie muncitoare, în prezent lucrează la CC Secţia Externe. Din anul 1936 a intrat în producţie şi a lucrat pe la mai multe fabrici până la 23 august 1944. Încă de la intrarea în producţie a intrat în legătură cu mişcarea muncitorească activând pe linie sindicală, mai târziu pe linia apărării apoi în UTC până în 1941, când în urma unor greşeli a fost scoasă din muncă. După 23 august 1944 a lucrat pe linie de UTC până în 1945 şi mai departe în Judeţeana PCR Ilfov până în 1947, când întrerupe munca pe motive de boală şi familiare complăcându-se în acelaşi timp şi într-o stare de delăsare. În timpul activităţii a reuşit să se achite conştiincios de sarcini dând dovadă de spirit de iniţiativă şi orientare. Este o tov. energică şi activă. Mai este stăpânită de orgoliu şi nu e pătrunsă de spiritul autocritic. Este o tov. ataşată de lupta clasei muncitoare, trebueşte ajutată. Subcomisia de Verificare a Organizaţiei de Bucureşti hotărât: confirmarea calităţii de membră de partid, cu vechimea din 23 August 1944, conform hotărârii Comisiei Controlului de Partid. Semnătura Preşedintelui Comisiei ss. (ilizibil) Data 22 mai 1951 În primăvara lui 1941, am mers cu el într-o casă conspirativă, de unde aştepta răspunsul dacă poate să evadeze, deoarece terminase tratamentul şi nu mai putea veni afară“. „Am fost repartizată la secţia externă CC PMR unde am lucrat până în 1952 de unde mam înscris la facultatea de chimie pe care am terminato în 1957″, descrie ea, în 1960

 
Make a Free Website with Yola.