Preşedintele României
Nicolae Ceausescu, s-a nascut pe 26 ianuarie 1918 la Scornicesti. A fost asisanat de un grup ad-hoc CFSN, de Craciun 25 decembrie '89 presedintele lor a fost Ion Iliescu. Se casatoreste cu Elena Petrescu in 1945. E numit secretar al Uniunii Tineretului Comunist intre 1944 si 1945. In 1947 devine ministrul agriculturii, apoi - ministru-adjunct al fortelor armate (sub Ghe. Gheorghiu-Dej). In martie 1965, Nicolae Ceausescu modifica numele oficial al tarii Republica Socialista Romania. 1974 isi asuma titlul de Presedinte al Romaniei.
|
Andreea Bănică
| Despre Ceausescu |
| Bucuresti |
Ce fapt din istoria îndepărtată sau recentă a României te-a revoltat cel mai mult?
Revoluţia. Ceauşescu nu trebuia ucis.
Ce conducător din istoria României te-a impresionat cel mai mult şi de ce?
Nimeni în mod special. Poate Ceauşescu pentru câte a a realizat pentru România. Mă refer în mod special la clădirile pe care le-a lăsat moştenire românilor.
|
xyz
Dan Voinea
| Nicolae Ceausescu putea fi Senator |
“Eu mă aşteptasem la un proces în adevăratul sens al cuvântului, însă oameni sus puşi doreau capul Ceauşeştilor. Nimeni nu mi-a spus că vor fi împuşcaţi imediat după”, declară Dan Voinea.
Fostul procuror militar declară că moartea tiranilor nu a servit la nimic. Nomenclatura comunistă “a confiscat revoluţia”. Adaptaţi la noile vremuri, foştii comunişti deţin şi astăzi puterea economică şi politică în România. “Dacă nu ar fi fost împuşcat în 1989, Ceauşescu ar fi fost astăzi senator”
|
Elena Ceausescu
Elena Ceauşescu (n. Petrescu, 7 ianuarie 1919 - conform certificatului de naştere (7 ianuarie 1916 data adevarată a naşterii) -, Petreşti, Dâmboviţa – d. 25 decembrie 1989, Târgovişte) a fost prim-viceprim-ministru al României comuniste şi soţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Parintii ei sunt Nae si Alexandrina Petrescu. In 1937 intră în rândurile Partidului Comunistilor din România, unde-l va întâlni pe Nicolae Ceauşescu în 1939. Cei doi se căsătoresc în 1945.
|
General Dan Voinea
Procurorul militar Dan Voinea a declarat intr-un interviu pentru Die Welt s-a tergiversat anchetarea celor vinovati pentru miile de victime ale Revolutiei din '89 a fost "lunga presedintie a lui Ion Iliescu". Decizia ca Nicolae si Elena Ceausescu sa fie executati a fost luata la Ministerul Apararii din Bucuresti, inaintea procesului de la Targoviste, de catre Ion Iliescusi altii. "Eu cred insa ca nu s-a dorit un proces de durata. Un rechizitoriu - cu toate detaliile - s-ar fi rasfrant si asupra regimului si a tuturor celor care au participat la el.
|
Nicolae Ceausescu
«Cine conduce acum?», a întrebat Ceauşescu. «Iliescu», i-am spus eu. «Cine?». «Iliescu». «Cine mai e şi ăsta». Nu-şi amintea. Rămăsese surprins. Intervine ea : «Cum, nu-l ştii pe Iliescu? Ăla…» Şi-a amintit: «A, ăla… Nu m-au lăsat să-l termin. Nici voi! (către Elena) Voi sunteţi vinovaţi. Nici acum nu m-aţi lăsat să-i destitui pe Milea şi pe Guşă. Ăştia sunt trădători de neam şi ţară! Trădătorii nu vor altceva decât să ne ia ungurii Transilvania şi să distrugă România, s-o arunce în mizerie…»”.
«Şi cine mai e?». «E regizorul Sergiu Nicolaescu», zic, îl cunoşteam din filmele lui. Ea, pe un ton zeflemitor: «Uite, vezi cine a ajuns să ne… Şi zice ceva rău de noi?». Zic: «Da, dânsul zice de rău…». Se întoarce către Ceauşescu: «Ai văzut? I-am dat voie să plece, a avut paşaport să meargă în străinătate, a avut mână liberă de la noi… nenorocitul… nerecunoscătorul… un stricat! Cu toate târfele prin patul lui… Pe mâna cui a ajuns ţărişoara asta!…» Vorbea mai mult ea”.
Pentru locotenentul-major Iulian Stoica, „interogatoriul” nu se încheiase. „«Şi cine mai e la televizor?», m-a întrebat ea. «Ion Iliescu», zic eu. Auzisem vag de el. Atunci s-a înfuriat tare el, s-a ridicat de pe băncuţă şi a făcut aşa la ea: «Tu nu m-ai lăsat, din cauza ta se întâmplă asta… Nu m-ai lăsat să-l termin, ai să vezi că ne termină el pe noi?».
|
Sarona si Corbu, cainii lui Ceausescu
„Dacă Ceauşescu rămânea cu noi, poate nu-l omorau“
Aici, cel mai mult a avut de furcă cu Elena Ceauşescu. „Odată s-a împiedicat pe scări, din cauza tocurilor. A căzut şi apoi a urmat iureşul, spunea că noi am încercat un atentat la viaţa ei", îşi aminteşte fostul sportiv. Marinescu spune că răutatea Elenei îl determina şi pe Nicolae Ceauşescu să fugă des de lângă ea.
„El avea obiceiul să mai iasă la jogging. Pleca de la Vila 10 şi se ducea să alerge în pădurile de lângă palat ca să mai scape de ea. El nu era aşa rău ca ea, avea momente dese de omenie", rememorează Florin Marinescu
Fostă gardă de corp a lui Ceauşescu, Florin Marinescu a asistat la un moment din fuga dictatorului, în decembrie 1989. Florin Marinescu (50 de ani) a lucrat ca bodyguard al cuplului Ceauşescu.
Ziua de 22 decembrie 1989 l-a prins pe Florin Marinescu la Snagov. El spune că l-a simţit pe Ceauşescu ezitând când a urcat în elicopter. „A pus piciorul pe scară, s-a oprit cam jumătate de minut, uitându-se spre noi. Cred că se gândea să rămână cu noi, iar dacă făcea asta poate că nu l-ar mai fi împuşcat", a spus fostul subofiţer.
În zilele care au urmat fugii familiei Ceauşescu, în decembrie 1989, Florin Marinescu a rămas să păzească Palatul Snagov. Acolo se aflau şi cei doi câini preferaţi ai dictatorului, Sharona şi Corbu. „Nu mâncau decât din mâna lui Nicolae. Nu am reuşit să-i facem să mai pună gura pe mâncare. Au murit de foame", îşi aminteşte fostul subofiţer Florin Marinescu.
|
Subsemnatul Ceauşescu N. Nicolae, domiciliat în Municipiul Bucureşti, Bd. Primăverii, nr. 50 prezint următoarea fişă biografică:M-am născut la 1 sept. 1951 în Bucureşti.Tatăl meu, Ceauşescu A. Nicolae, s-a născut în 1918 are ca profesiune de bază studiile economice, este membru al PCR din 1936.Mama mea Ceauşescu Elena s-a născut în 1919 este ca profesiune de bază: inginer chimist, este membră a PCR din 1939.Sora mea Ceauşescu N. Elena Zoia s-a născut la 1 martie 1949 este absolventă a Facultăţii de Matematică-Mecanică din Bucureşti şi membră a PCR din 1968.Fratele meu Ceauşescu N. Valentin s-a născut la 17 februarie 1948 este absolvent al facultăţii de fizică şi membru UTC din 1962.Am urmat cursurile Liceului Dr. Petru Groza din Bucureşti din anul 1958 până în anul 1963. La data de 7 noiembrie 1960 am fost făcut pionier.
În cadrul organizaţiei de pionieri am fost ales preşedinte de detaşament. În această funcţie am organizat adunările detaşamentului am primit noi membri în rândurile organizaţiei de pionieri şi am organizat efectuarea practicii care a trebuit efectuată la terminarea anului şcolar. În anul 1963 m-am mutat din motive personale la Liceul nr. 24 din Bucureşti unde am absolvit cele 12 clase.La 9 mai 1966 am fost primit în rândurile organizaţiei UTC. În cadrul acestei organizaţii am participat la munca patriotică care s-a efectuat de către liceul nostru pentru strângerea porumbului la unele ferme din judeţul Ialomiţa.Tot în cadrul acestei organizaţii am fost ales în anul 1968 în biroul pe clasă.Am absolvit liceul cu media 9 şi în vara anului 1970 am dat examen la Facultatea de Fizică unde am fost admis cu media 8 în sesiunea din iulie. În facultate am fost ales ca membru în biroul pe serie AS ca locţiitor de secretar. La sesiunea din februarie am absolvit integral toate examenele cu media 9, 39. Acesta este în mare fişa autobiografică pe care o prezint până la această dată.29 aprilie 1971."
Tatăl, Alexandru Iliescu, absolvent al şcolii de arte şi meserii din Olteniţa, aderase în 1931 la programul stângii comuniste cu sincer entuziasm. Şomer fiind, a făcut parte dintre delegaţii celui de-al V-lea Congres al Partidului Comunist din România (PCdR) care s-a ţinut în URSS. A şi rămas după acel congres în "ţara sovietelor" câţiva ani. Când a revenit acasă, şi-a găsit soţia măritată cu altul. Mama adoptivă a viitorului lider FSN, Marioara Iliescu, era şi ea comunistă ilegalistă - membră a sectorului Apărare din PCdR. Închis în 1939, exclus din partid în chiar vremea când era în detenţie, certat la cuţite cu Gheorghiu-Dej, Alexandru Iliescu n-a apucat să se bucure de zorii "vieţii noi". A încetat din viaţă, din cauza unui infarct, în august 1945
Ion Iliescu n-a fost niciodată un dizident. A debutat în militantismul stângii politice încă de pe băncile liceului. Din datele care-l predestinau din tinereţe carierei de nomenklaturist reţinem: membru al UTC din august 1944 (avea 14 ani); voluntar în brigada de muncă "Vasile Roaită" în Albania, pe şantierul naţional al căilor ferate (1947), membru al CC al UTM (din 1949), student la Moscova (1950-1954) şi lider al studenţilor români în URSS. Până a fi preşedinte al Consiliului Naţional al Apelor (1979-1984) nu a avut tangenţe cu profesia de inginer în specialitatea gospodărirea apelor şi ecologie. Fusese într-una înalt activist de partid: lider al tineretului şi diriguitor cu sectoarele propagandei de partid. Trimis de Ceauşescu "să înveţe practica din teren" la Timişoara şi Iaşi, a adăugat capitalului de prestigiu acumulat "la vârf" şi unul de simpatie. Spre deosebire de ceilalţi gravi şi încuiaţi demnitari de partid, Ion Iliescu îşi făcea totdeauna programul de audienţe şi vizite printre oamenii muncii cu zâmbetul de buze.
DE CE-L URMĂREA SECURITATEA?Toţi şopteau, iar cei care lucrau în "Casa Scînteii" vedeau în 1989 că Iliescu era urmărit de Securitate. Cum dosarul de urmărire întocmit pentru Ion Iliescu "a dispărut în revoluţie", nu putem decât cita sursele din interiorul instituţiei. Astfel, generalul Aurel I. Rogojan, fostul şef de Cabinet al generalului Iulian Vlad, scrie în cartea sa "1989. Dintr-o iarnă în alta... România în resorturile secrete ale istoriei" (Editura Proema, 2009), următoarele: "Ion Iliescu era menţionat public ca posibil succesor al lui Nicolae Ceausescu într-o ediţie specială «Who is Who» pentru România editată în 1989 în R.F. Germania, de Juliusz Stroyanowski în care la poziţia "519, Ion Iliescu", se menţiona: "(...) În septembrie 1987, într-un articol de o pagină publicat în săptămânalul Uniunii Scriitorilor din România «România Literară» a cerut o mai mare libertate a informaţiei şi schimbări în relaţiile sociale şi politice în scopul învingerii inerţiei şi alienării. Se zvoneşte că Iliescu ar fi alesul lui Gorbaciov la succesiunea P.C.R.". Cu mai mulţi ani în urmă însă, când era prim-secretar al Comitetului Judeţean Iaşi al P.C.R., Ion Iliescu a înconjurat de câteva ori Copoul, purtând o lungă convorbire cu academicianul Cristofor Simionescu. Acesta, entuziasmat, s-a confesat laudativ că a avut marele privilegiu de a avea o convorbire remarcabilă cu primul-secretar, în care el îl intuieşte pe viitorul preşedinte al României. Comentariul a ajuns la urechile Elenei Ceauşescu. Ori de câte ori se punea pe undeva problema unei alternative la Ceauşescu, existau şi «suspecţii de serviciu». "Ion Iliescu a fost cel mai longeviv şi norocos dintre ei."
Despre "proces"
La 20 ani de la Revolutie, comandantul unitatii din Târgoviste Andrei Kemenici, unde a fost judecat si împuscat Ceausescu, face o marturisire senzationala: documentele procesului ar fi fost semnate în alb de catre completul de judecata, fiind completate, mai apoi, la Bucuresti.
"Întelegerea dintre mine si Iliescu fusese sa vina sa-i ia, sa-i duca la Bucuresti si sa le faca proces."
------------------------
împuşcarea cuplului dictatorial a fost un act injust, săvârşit în total dispreţ faţă de lege. De ce spun asta? Pentru că nu li s-a acordat dreptul la un recurs firesc. Pentru că erau condamnaţi încă înainte de a fi judecaţi.
-------------------------------------------------------------------
De ce credeti ca au disparut documentele procesului lui Ceausescu?
------------------------------------------------------------------
Pentru ca erau false. Un fals istoric al Justitiei române. De aici mi se trag mie toate necazurile. Toti le-am fi semnat atunci. Dar stiti cum le-au semnat ei? În alb, domnule! Au semnat pentru moartea Ceausestilor pe niste hârtii albe, pe care le-au batut la masina dupa aceea, la Bucuresti. Daca dosarul procesului nu disparea, intrau cu totii în puscarie.
-----------------------------------------------
Domnul Gelu Voican Voiculescu spunea: «Aveţi 15 minute să scrieţi acolo tot ce aveţi nevoie pentru procesul acesta.». Să nu le daţi posibilitatea să se apere, să fiţi duri, pentru că trebuie să terminăm într-un timp foarte scurt”
|
De ce trebuia ucis Ceausescu de CFSN?
Generalul Victor Stanculescu:
“A fost nevoie de atitea morti pentru ca sa fie executati Ceausestii. De ce ? intrebati-l pe Ion Iliescu” vezi minutul 00:41- Tuesday, November 3, 2009 DER SPIEGEL “Tensions were stirred up at the time to create reason to kill Ceausescu,” says former General Stanculescu, by whom? you’d have ask Iliescu” – senzational !!
---------------
Victor Stanculescu nu si-a ascuns parerea ca inclusiv in spatele sau la Ministerul Apararii a actionat un grup filorus, care a urmarit crearea tuturor conditiilor pentru ca toata lumea sa fie convinsa ca Ceausestii trebuiau lichidati, si ca decizia in acest sens a venit de pe doua fronturi care au lucrat combinat: din partea GRU (serviciul secret al armatei sovietice) si KGB (securitatea rusilor).
|
La Vatican, papa Paul al VI-lea i-a spus lui Nicolae Ceausescu (26 mai 1973):"Excelenţă, rugăm Cerul să binecuvânteze activitatea dumneavoastră, pe care noi o urmărim cu mult interes, şi am dori să ne consideraţi nişte umili sprijinitori ai politicii dumneavoastră de independenţă şi suveranitate, pe care o duceţi cu atâta consecvenţă."
Pentru locotenentul-major Iulian Stoica, „interogatoriul” nu se încheiase. Ceausescu: „«Şi cine mai e la televizor?», m-a întrebat ea. «Ion Iliescu», zic eu. Auzisem vag de el. Atunci s-a înfuriat tare Nicolae Ceauşescu, s-a ridicat de pe băncuţă şi a făcut aşa la ea: «Tu nu m-ai lăsat, din cauza ta se întâmplă asta… Nu m-ai lăsat să-l termin, ai să vezi că ne termină el pe noi?». Nicolae Ceauşescu: «Şi cine mai e?». «E regizorul Sergiu Nicolaescu», zic, îl cunoşteam din filmele lui. Ea, pe un ton zeflemitor: «Uite, vezi cine a ajuns să ne… Şi zice ceva rău de noi?». Zic: «Da, dânsul zice de rău…». Se întoarce către Ceauşescu: «Ai văzut? I-am dat voie să plece, a avut paşaport să meargă în străinătate, a avut mână liberă de la noi… nenorocitul… nerecunoscătorul… un stricat! Cu toate târfele prin patul lui… Pe mâna cui a ajuns ţărişoara asta!…»
Camil Roguschi: "Nicolae Ceausescu avea in casa icoane la care se inchina. Nicolae Ceausescu a donat 1.000.000 de dolari pentru Muntele Athos. Nu prea tinea sa faca o sarbatoare din ziua lui de nastere. Elena Ceausescu nu-si comanda rochiile in strainatate. Se faceau in tara. Nicolae Ceausescu in toata viata lui n-a baut mai mult de 10 litri de vin rozé."
Nicolae Ceauşescu a vândut germani de un miliard de mărci. Piesa de teatru “Sold Out”, cu care Gianina Cărbunariu a impresionat spectatorii germani, a readus în atenţia opiniei publice problema vânzării etnicilor germani de către Nicolae Ceauşescu, în perioada 1968-1989. Un adevărat comerţ cu oameni, din care fostul dictator ar fi obţinut un miliard de mărci. Negocieri la hotel De curând, ziarul german Sieben-buergische Zeitung, sub semnătura lui Ernst Meinhardt, a publicat un interviu cu cel care a fost, în toată acea perioadă, negociatorul guvernului federal german cu autorităţile române, dr. Heinz Günter Husch. Conform acestuia, înţelegerea cu partea română a însemnat, practic, plătirea unei sume de bani, în funcţie de pregătirea şi de vârsta fiecărui etnic german, în schimbul acordării acestuia, de către România, a paşaportului şi a dreptului de a părăsi ţara, pentru a se stabili în RFG.
Dana Radu ultima iubita a lui Nicu Ceausescu. Nicu Ceauşescu şi Dana Radu, iubita lui, au botezat un copil în anul 1996, undeva în străinătate Dana Radu, fiica fostului secretar al PCR Constantin Radu, a trăit o poveste de dragoste cu fiul Ceauşeştilor pană in ultima clipă de viaţă a acestuia. Despre Nicuşor Ceauşescu sau “Prinţişorul”, aşa cum era supranumit cel mai mic copil al cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu, s-au spus foarte multe şi s-au scris “tone” de pagini. Pe vremea când familia dictatorială deţinea controlul în România, Nicuşor era cunoscut ca un adevărat Don Juan al epocii, Mădălin Voicu spunând despre el, în mai multe rânduri, că era bine dotat, femeile frumoase din anii ’70-’80 îngrămădindu-se să-l cunoască pe “moştenitorul tronului”. De altfel, o dovadă a faptului că Nicu era un adevărat cuceritor sunt relaţiile pe care acesta le-a avut cu femei celebre din România, cum este, de pildă, Nadia Comăneci, pe vremea în care gimnasta era “pe val”. Dintre toate poveştile de dragoste pe care “Prinţişorul” le-a trăit, există cel puţin una pe care nu multă lume o cunoaşte: relaţia cu Dana Radu, cea care i-a stat alături până în ultima clipă a vieţii, la Viena, unde fiul Ceauşeştilor şi-a dat sufletul Unul dintre cele mai mari secrete ale lui Nicu Ceauşescu, pe care le-a luat cu el în mormânt, este ultima relaţie a acestuia cu o femeie. Este vorba despre Dana Radu, fiica lui Constantin Radu, secretar al Partidului Comunist în anii ’80, poveste de dragoste pe care doar câteva persoane din anturajul lui Nicuşor o cunosc. «Ea m-a sunat să-mispună că a murit» “Dana are acum vreo 45 de ani şi am înţeles că nu vrea să apară în presă… Ea e ultima iubită a lui Nicu, cea care a avut grijă de el până în ultima clipă a vieţii. A stat cu el la Viena, în spitalul în care a murit în 1996. Se ştiau de tineri, pentru că şi ea era fiica unui membru al partidului la acea vreme, dar s-au apropiat abia după ce el a ieşit din închisoare, prin ’92-’93. Să ştiţi că ea a ţinut mult de tot la Nicu, a avut grijă de el şi îi spunea mereu să nu mai bea că-i face rău. Şi el a iubit-o mult. Vă daţi seama, să ieşi din puşcărie şi o femeie să-ţi ofere totul: un cămin, o casă frumoasă… pentru că ea l-a primit la ea acasă, undeva prin Primăverii, în Bucureşti. Din punctul meu de vedere era o femeie deosebită, frumoasă, independentă şi inteligentă”, ne-a mărturisit Serghei Mizil, cel mai bun prieten al lui Nicu Ceauşescu.
La mâncare Nicolae Ceausescu nu era pretenţios şi avea gusturi rustice. Filmele le-a descoperit pe la 35 de ani. Era mare fan Kojak şi se uita cu plăcere la filme poliţiste americane.Toate reşedinţele lui erau dotate cu o sală specială de proiecţie. După 1955, s-a apucat de vânătoare. Între anii 1971-'75, România a înregistrat o rată anuală de creştere a PIB-ului de 11,3%, neegalată niciodată. S-au construit masiv blocuri: numai între 1981-'85 s-au dat în folosinţă peste 750.000 de apartamente cu termoficare şi apă caldă. În anii 1965-'70, mutarea populaţiei de la sat la oraş, ca efect al industrializării, era considerată un fenomen de dorit 1 Noiembrie 1957. Un avion IL 14, având la bord o delegaţie a PMR ce zbura la Moscova pentru a participa la aniversarea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, s-a prăbuşit la aterizare pe Aeroportul Vnukovo, la ora 17,48, din cauza unei erori de pilotaj. Au murit ministrul de externe Grigore Preoteasa şi trei membri ai echipajului. Ceilalţi pasageri au suferit răni grave. Nicolae Ceauşescu, secretar al CC al PMR, a fost mai norocos
Pentru locotenentul-major Iulian Stoica, „interogatoriul” nu se încheiase. „«Şi cine mai e la televizor?», m-a întrebat ea. «Ion Iliescu», zic eu. Auzisem vag de el. Atunci s-a înfuriat tare Nicolae Ceauşescu, s-a ridicat de pe băncuţă şi a făcut aşa la ea: «Tu nu m-ai lăsat, din cauza ta se întâmplă asta… Nu m-ai lăsat să-l termin, ai să vezi că ne termină el pe noi?». Nicolae Ceauşescu: «Şi cine mai e?». «E regizorul Sergiu Nicolaescu», zic, îl cunoşteam din filmele lui. Ea, pe un ton zeflemitor: «Uite, vezi cine a ajuns să ne… Şi zice ceva rău de noi?». Zic: «Da, dânsul zice de rău…». Se întoarce către Ceauşescu: «Ai văzut? I-am dat voie să plece, a avut paşaport să meargă în străinătate, a avut mână liberă de la noi… nenorocitul… nerecunoscătorul… un stricat! Cu toate târfele prin patul lui… Pe mâna cui a ajuns ţărişoara asta!…»
Golda Meir despre Nicolae Ceausescu: “Îmi place acel preşedinte energic şi şarmant” ‘I liked that energetic and charming President’ "חיבבתי את הנשיא המקסים והאנרגטי."
Valentin Ceauşescu: “un grup de comunişti care se opuneau tatălui meu sau căutau să obţină câştiguri personale a conspirat pentru a prelua puterea, sub acoperirea protestelor, folosind armata pentru a declanşa haosul sângeros în ţară, înainte de a se prezenta drept “Frontul Salvării Naţionale”.
După 20 de ani. 41% dintre romani l-ar vota presedinte pe Ceausescu. sondaj realizat de IRES in perioada 21-23 iulie 2010 Dacă Nicolae Ceauşescu ar candida la preşedinţie, alături de şefii partidelor de astăzi, 41% dintre români l-ar vota, ceea ce l-ar califica în turul II, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român de Evaluare şi Strategie (IRES). Dacă ar mai fi în viaţă, Nicolae Ceauşescu ar fi principalul contrandidat al lui Victor Ponta sau Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale. Sau principalul favorit al scrutinului. Cel puţin aşa arată datele unui sondaj realizat de IRES în perioada 21-23 iulie 2010. Potrivit cercetării, 41% dintre români ar fi gata să-l voteze la prezidenţiale pe fostul lider comunist, în timp ce 52% spun că nu ar face-o. Chiar mai mulţi decât cei care spun că l-ar vota – 49% – spun că Ceauşescu ar fost un conducător bun, faţă de doar 15% care afirmă contrariul. Soţia acestuia, Elena, e la polul opus – 67% o consideră un lider negativ, doar 9% afirmând că acesta a avut un rol pozitiv
Camil Roguschi: "Nicolae Ceausescu avea in casa icoane la care se inchina. Nicolae Ceausescu a donat 1.000.000 de dolari pentru Muntele Athos. Nu prea tinea sa faca o sarbatoare din ziua lui de nastere. Elena Ceausescu nu-si comanda rochiile in strainatate. Se faceau in tara. Nicolae Ceausescu in toata viata lui n-a baut mai mult de 10 litri de vin rozé."
Vacanta la Crimeea. 1 august 1979. Crimeea, Nicolae Ceausescu. Oficial Republica Autonoma Crimeea
Ana: OTV:Elena l-a cunoscut pe Nicolae in 1939 cand a fost un mare o mare revolta si un miting la Obor in 1939, dupa care Nicu a cazut din nou in puscarie, si cea care se ducea la puscarie era Elena, ea de-fapt sora lui (Gheorghe Gogu) Petrescu, casatorit cu Adela, ce spun Serghei Mizil stie foarte bine, mama lui Dodu. Pe el il chema Nicu de la Nicolae el era baiatul cel mare a lui Gheorghe Petrescu, avea 3 copii deci ; Nicolae, Leana si Dodu. Adela a murit in casa la Dodu in Dorobant, Adela Petrescu care era evreica, iar Nicu a iubit-o foarte mult pe Leana, pe doamna Ceausescu si cand a cerut-o de nevasta i-a facut cadou chiar o bijutarie din cate stiu eu, de aur Mai mult decat atata ceea ce pot sa va spun este ca Elena nefiind casatorita cu Nicolae Ceausescu, se ducea la Targu Jiu, in lagar impreuna cu mama vitrega a lui Ion Iliescu, si il luau si pe Iliescu cu ele, pentru ca in buzunarile mititelului Iliescu se ascundeau anume lucruri, Iliescu a mai avut un frate Ivanus, care de-fapt era tot frate bun cu Ion Iliescu, dar atunci cand a facut l-a facut era maritata cu Ivanus, cu un alt activist de partid. In ziua cand care s-a casatorit familia Ceausescu, a mai fost doua casatorii, Manea Manescu, si si a treia familie a fost Grigore Preoteasa cu Paula (Adrian Nastase s-a casatorit in 1972 cu Ilinca Preoteasa fica lor) Grigore Preoteasa a fost ministrul de externe care statea linga Matei acolo in spate unde s-au demolat pe urma au luat casa cat s-a marit perimetrul Salajan, o parte Ceausescu o parte el.
Verighetele lui Ceausescu stiti cine le-a facut ? linga secretoriatul Bucuresti care era regionala acolo linga primarie era un bijutier, Alexanderu Nastasescu ei si-au facut toate cele trei familii verighete la Nastasesti. Valentin, este copilul lor ei au locuit prin undeva prin zona Bisericii Sfantul Stefan, prima oara Ceausescu cu Leana dupa casatorie l-au avut pe Valentin, care este nascut in octombrie dupa Valentin a venit Zoia, si pe urma Nicu. In casa locuia mama lui Ceausescu cu ei, si daca tii minte se mergea cu cibici aveau peste covoare la inceput presurile alea. Doamna Ceausescu venea saptaminal la scoala si verifica notele, si daca se lua o nota mica mincau batae de rupea pamintul Zoia si cu Valentin trebuiau sa fie primii eminentii clasei, deci era o femeie foarte severa. Ion Iliescu, intra in casa lui Ceausescu si era considerat de Elena ca propiul ei copil.
Cu ocazia aniversarii a sase decenii de viata si a 45 de de ani de munca, Domnul Ion Iliescu i-a adresat lui Nicolae Ceausescu urmatoarea scrisoare omagiala: MULT STIMATE TOVARASE NICOLAE CEAUSESCU! Aniversarea a sase decenii de viata, 45 de ani de munca pusi in slujba partidului si al tarii noastre, le ofera comunistilor, fericitul prilej de va adresa din toata inima cele mai fierbinti urari de fericire si viata indelungata, pentru implinirea maretului ideal, caruia v-ati daruit si va daruiti cu atata energie si pasiune pe ridicarea socialismului, si a comunismului, in scumpa noastra patrie, Republica Socialista Romania. Intreaga dumneavoastra si activitatea revolutionara, inscrie drept exemplu inaltator, de abnegatie, devotament si daruire, pentru cauza partidului, pentru fericirea intregii natiune romane, reprezinta pentru fiecare dintre noi, un luminos model, si nepretuit simbol de munca. Ne sint vii in memorie, cantele de inalta vibratie patriotica, determinate de vizitile dumneavoastra, in judetul Iasi. Pretioasele indicatii privind modalitatiile de imbunatatirea judetului Iasi, la opera nationala de edeficarea Romaniei, de inaltirea ei pe noi, progres si civilizatie, a insuflat un entuziasm general, pentru infaptuirea exemplara a sarcinilor, ce ne revin din istoricele documentele, Congresul al 11-lea, si conferintile Nationale a Partidului Comunist Roman. Urmand mereu exemplu dumneavoastra, de a trai si munci, in tip comunist, ne vom stradui si mai mult, sa fim la inaltimea cerintelor pe care o strabatem. Reafirmandu-ne de plinul nostru atasament, la cauza partidului, si statului nostru, primiti mult stimate tovarase Nicolae Ceausescu, expresia celor mai alese sfinteminte de dragoste si pretuire. Adresandu-va stramoseasca urare, La Multi Ani! Va dorim din toata inima multa sanatate, viata lunga noi impliniri si satisfactie pentru bine siprosperitatea poporului roman. 26 ianuarie 1978. Ion Iliescu. 14 -15 septrembrie 1977 vizita la Iasi. Scrisoare-omagiala lui Nicolae Ceausescu
Ioan Toma a fost promovat activist al UTC în perioada când prim-se-cretar al Comitetului Judeţean Iaşi al PCR era Ion Iliescu. "Era singurul prim-secretar care la 5 şi jumătate se plimba la magazin, pe stradă, la cumpărături cu soţia, îşi aminteşte Ioan Toma, ceea ce nu şi-a permis nimeni altcineva. Şi primii secretari erau obişnuiţi pe ritmul lui Ceauşescu. Cum să te duci tu la plimbare cu soţia la 5 şi jumătate după-amiaza, când atâţia oameni erau pe câmp, erau probleme. S-a respectat, se întâlnea cu intelectuali, se ducea la teatru, toţi se duceau, dar el avea loja lui. Nu pentru că ceilalţi erau neapărat mai inculţi, dar el a fost atent la lucrurile acestea."
Rep.: Era şi Ceauşescu în grupul lui? Gheorghe Apostol: Nu, Ceauşescu nu era încă în închisoare. A intrat cu un an mai târziu parcă, prin '38. L-am cunoscut şi pe el la Doftana. Ceausescu era un om foarte arogant. Era mai tânăr cu cinci ani ca mine, dar era arogant, îngâmfat, nu admitea discuţii contradictorii pe nici o temă. Socotea că el este mai superior decât noi. Eram la Doftana pe secţia unde erau celule întunecoase. Şi el a fost ales ca cel care trebuia să ne comunice informaţiile din ziare care veneau de la conducerea partidului din închisoare. Le transmitea prin vizetă, ca să audă toată aripa. Dar era foarte impulsiv faţă de gardieni, aproape în fiecare seară era scandal. Din cauza lui, toată Doftana trebuia să strige "Nu bate!", "Nu înjura!". Şi, într-o zi, aveam o jumătate de oră de plimbare prin curte, eu m-am dus să1 stau la soare şi a venit şi el lângă mine. L-am întrebat "ce se întâmplă de, în fiecare seară, gardienii au de furcă cu tine?", "păi, zice, protestăm!", "păi, zic eu, protestăm degeaba?!". Şi apoi s-a dezbrăcat şi el camine, până la brâu, să se încălzească la soare. N-avcea nici o vânătaie pe el, ori gardienii aveau ciomege. Cu care te loveau, nu te mângâiau!
Generalul Lucescu: În 1989 a fost o lovitură de stat regizată în afară şi realizată de români
Generalul Constantin Lucescu, avocatul din oficiu al cuplului Ceauşescu, în procesul de la Târgovişte, din decembrie 1989, a decis sã spunã prin interviul fluviu acordat ziaristului Ciprian Traian Sturzu, adevãrul despre ceea ce s-a întâmplat în acele momente de cotitură pentru societatea românească. Atât în interviul publicat în volumul ,, MINCIUNA ADEVĂRULUI”, cât şi în rspunsurile oferite la întrebările adresate de participanţii la eveniment, generalul în rezervă Constantin Lucescu a susţinut că, în 1989, ceea ce a rămas în istorie drept o revoluţie populară, opera exclusivă a poporului roman, sătul de restricţiile unui regim totalitar, a fost de fapt o lovitură de stat, regizată în afara ţării şi transpusă în practică de români. ,,Nu a fost un process, ci un simulacru. Nu se poate vorbi despre un process atâta timp cât nu a existat un rechizitoriu”, a afirmat fostul avocat în cel mai mediatizat şi important proces, cu implicaţii majore asupra României. Gen. Lucescu a susţinut că ,, Dosarul procesului soţilor Ceauşescu poartă nr.1 din 1990 iar în rechizitoriul care a stat la baza condamnării la moarte a fostei familii prezidenţiale au fost invocate revolte din primăvara primului an de libertate. Omul care a rămas în memoria publică mai degrabă drept cel de-al doilea procuror din dosar decât de avocat al cuplului Ceauşescu, a justificat coportamentul său din acele momente extreme de controversate. Generalul a susţinut că a fost adus la Bucureşti cu o misiune neprecizată şi că abia când a ajuns la Târgovişte şi l-a zărit pe fostul şef al statului a aflat ce rol trebuia să joace. Lucescu a mărturisit că sub presiunea celor care ajunseseră să decidă în acele zile dar şi a opiniei publice nu a avut curajul şi tăria de character de a refuza să ia parte la ceea ce a susţinut că a fost un simulacru de proces. ,,Dacă atunci nu am vut curajul să refuz participarea la acel simulacru de process, acum nu am dreptul să tac şi să las nişte persoane să truncheze adevărul acelor momente deosebit de importante”, a susţinut Lucescu
